Zilele Nebunului - Gandurile

Imi tot vine in minte intrebarea asta si nu pot scapa de ea: Ce sa fac? Nu reusesc sa gasesc un raspuns sau o solutie sa ies din incalceala asta de intamplari, evenimente, povesti, ganduri...da mai ales gandurile, astea is cele mai rele...nu se opresc niciodata...
"Ce sa fac? Marea intrebare... Sa fac ce trebuie? sa fac ce cred ca e bine? sa fac ce simt ca ar trebui facut? sau... sa nu fac nimica? Si din nou gandurile... daca nu fac nimica si gresesc? ... dar daca fac ceva si gresesc? Sa spun ceva? Sa tac? tot timpu am tacut... sau mai bine zis am tacut cand nu trebuia... Ganduri nenorocite as vrea sa scap cumva de voi... sau macar sa imi ziceti ceva ce sa fac... hotarativa odata!!
Am putea raspunde usor la intrebarea asta imputita daca nu ar fi si gandurile, asta e sigur, da' niciodata nu o sa inceteze... gandurile ne mancanca din interior, ne macina, ne distrug sufletul... Da... ele ne fac oameni si totusi ele ne ucid incet incet ele omoara si ultima farama de om din noi... ce ciudat acea chestie care te face cumva te si distruge...
De ce nu pot lua o hotarare mai usor... de ce trebe sa ma gandesc tot timpu la daca e bine cum fac... de ce sa gandim tot timpu... mai bine faci ceva direct asa ar zice unii... dar aceia uita, uita ca si dupa ce fac ceea ce vor incep sa gandeasca din nou! Da gandurile revin, isi continua procesul de macinare al sufletului, isi continua incet incet actiunea lor de distrugere... ne pierdem sufletele... incetam sa mai fim oameni... si ele nu se opresc, apar mai departe... gandurile...gandurile...
Lasati-ma odata in pace!!!!!!!! Ahhhhh... mam saturat... nu mai vreau sa gandesc... nu mai vreau sa fiu om... fffhhhhhhhh... iesiti din capu meu odata! plecati! nu va mai vreau aici! ...
Gandurile, ucigasele... raspundeti-mi acum! ce sa fac..? daca nu ar fi gandurile... gandim prea mult...

Gandurile..."