ma uiti... ma urasti, ma ierti si ma uiti din nou, pentru tine nu mai exist, pentru tine sunt doar o amintire uitata, sunt doar niste ochi, doar o fata fara nume?
Ma urasti pentru ca nu sunt ceea ce ai vrea sa fiu, ma urasti pentru ca vorbesc fara sa stiu ce vreau... nu, stiu ce vreau, vreau sa iti spun acele vorbe pe care nu leam spus niciodata, vreau sa it spun, dar nu pot...
Pentru ca sunt vinovat, sunt vinovat pentru ca te-am certat, ti-am spus si team injurat de ciuda, pentru ca eu ... pentru mine tu insemni viata, tu esti tot ce conteaza.. si stii, dar totusi nu te-ai lasat iubita, nu teai lasat apreciata si mai impins deoparte... si stiu ca eu sunt vinovat, stiu ca doar eu sunt responsabi... si ma detest!
Acum scriu cu toate ca nu cred ca vei citi, scriu aici pentru k nu stiu ce sa fac, tu ma certi pentru ca vorbesc cuvinte poate fara rost... ce pot sa fac?
Daca e prea tarziu spune-mi, daca e prea putin, cere-mi mai mult... doar intelege, nu eu team ranit... nu vreau sa te ranesc, vreau doar sa iti ofer tot ce am si tu sa fi fericita, chiar dak eu plang...

Gol... sufletul e gol, sentimentele au disparut, ma uit in oglinda si nu ma vad... nu mai sunt aici, nu sunt nicaieri, doar in mintea mea... sunt liber sa traiesc inchis pana la sfarsitul lumii...
Lumina lunii a disparut, stralucirea stelelor a apus... fericirea ne asteapta rabdatoare, dar noi, noi nu sim unde sa o cautam... noi trecem pe langa ea, o ignoram si o uitam, am uitat sa fim si fericiti...
Astept, o astept sa vina, parca o astept de secole, pe craiasa soarelui, printesa ingerilor... cea care sa imi lumineze drumul spre fericire, sa ma salveze, sa ma elibereze din celula fara usa... cu o vorba sa ma aduca la viata, cu un sarut sa darame zidurile din jurul meu, cu o imbratisare sa alunge toti demonii ce ma vaneaza... si sa zburam imbatati de fericire departe peste mari si tari, departe sa fim numai noi...
Dar astept in zadar... ramane doar un vis....

Sperante

Eu inca te vreau, dar tu m-ai uitat, eu inca sper la tine, dar tu m-ai abandonat...
Visele, sperantele desarte catre tine, totul e in zadar... speranta k vei intelege iubirea mea, speranta k vei accepta k sunt aici doar pentru tine, speranta k imi vei da o sansa...speranta, cea mai crunta dintre toate, cea care moare ultima inaintea mea, cea care ma tine in viata si ma omoara incet, incet...paradoxul existentei mele...
Tu esti religia mea, tu esti totul, nu vreau nimica, nu vreau sentimentul mincinos, nu vrea bataile inimii accelerate, nu vreau povestile la gura sobei.... vreau doar sa te vad! Si cand te vad... cuvintele ingheata, ochii mei sunt orbi si soarele nu lacrimeaza...
Vino langa mine, te astept dar stiu k nu vei veni... mai repede v-a cadea lacrima din soare, mai repede va plange luna, mai repede nu se va intampla... ramai a mea in gand, ramai a mea in sufletul pierdut...

...ramai speranta mea... inainte sa pier...

Timpul a trecut... zilele s-au scurs... speranta a disparut... eu am murit...
Tu esti vie in viata mea, m-ai alungat dar ramai langa mine pana la capat... Eu nu te voi trada, eu nu te voi uita... eu voi spera la tine mereu... Ma simt pierdut, izgonit, uitat si abandonat, singur si trist... Ma simt gol, din cauza ta... tu m-ai uitat...tu, chiar tu... religia mea, credinta mea, speranta mea...
Nu ma lasa asa gol in mijlocul pustiului, nu ma uita asa trist in mijlocul multimii, nu ma pierde... pentru ca ma vei pierde doar o data... si ma vei uita, si ma vei abandona si eu... eu ma voi pierde... ma voi pierde in tine...

Nu stiu si nu vreau sa mai cred sau sa simt...Nu mai pot sa simt mirosul de parfum proaspat, intepator, incantator...

De ce sa iti vad chipul? de ce sa iti simt mirosul inainte de a te apropia de mine? De ce sa nu te vreau mai mult ca oricine...? De ce sa cred in sentiment? De ce sa te vad in calea-mi batatorita spre iad... spre locul in care nu o sa te am?
Tu nu ma ajuti? tu nu vrei sa ies din focul acesta mistuitor de suflete? tu ma uiti?... tu ai uitat deja de mine inainte sa plec?
Nu pot trai fara tine, nu pot... nu are rost...nu as stii de unde sa incep...
M-ai intrebat daca e clar, am zis ca da, am mintit... m-am ascuns... nimic nu e asa cum ar fi trebiut sa fie... nimic nu e adevar... si nimicul acesta e tot ce putem cere, tot ce am putea vrea, tot ce ai putea sa imi dai... mai mult decat as putea cere...
Nu ma poti uita, aruncat nu voi fi in inima focului ce ne arde sufletul... eu nu voi arde ..., eu voi trai alturi de tine, eu te voi simti cand ajungi langa cine nu vreau, eu voi plange fara sa simt nimic...
Nu mai pot, nu mai vreau sa ma ascund, nu mai vreau sa mint, nu te mai vreau ca ce ai fost..., vrau sa ma recunosti... sa imi zici k nu mai ai chef de mine
De ce simt mirosul ei tot timpul? de ce nu m-ati uitat in camp... iti scriu ca sa nu ma uiti... sa stiu ca a trecut destul, sa ma inotrc la tine ca si cad as fi un pui, o draga amintire... fara a fi a mea...

tanjesc...

Tanjesc dupa tine, sulfeu-mi se zbate dupa atingerea ta, mor...incet...incet...mor...

De ce ma chinui? de ce imi agiti sufletul? de ce ma lasi si ma uiti? de ce pleci si ma lasi singur intre cunoscuti??
Te vreau langa mine! Vreau sa iti aud vocea in ureche si sa simt fiorul... vreau sa fi langa mine....

Tanjesc dupa adierea sufletului tau, tanjesc dupa ritmul inimii tale, mor dupa tine...si mor singur, uitat intre oameni, uitat intre cei ce nu ma inteleg, uitat de tine...pierdut in tine...

Vorbeste-mi, spune-mi ceva...cearta-ma...iubeste-ma...uita-ma, dar sa fie pentru totdeauna!

Cine e? nimeni, totul, nimic... e sufletul meu, e sperant... e viata...

Imi pare rau

Imi pare rau...te-am auzit spunand asta de atatea ori, dar nici astazi nu inteleg nimic! Imi pare rau, am spus asta de atatea ori, dar niciodata pana acum nu am crezut cu adevarat...

Ne pare rau...dar e prea tarziu...e mult prea tarziu...acum nu putem decat sa asteptam...si sa speram...

Astazi ai plecat, astazi m-ai abandonat si m-ai pierdut...da, m-ai pierdut pentru totdeauna... totul s-a terminat, sfarsitul ne-a ajuns din urma... nu mai pot face nimic sa te salvez, sa ne salvez defapt... e gata...

Nu mai putem crede in vorbe, nu mai putem crede in rugi, nu mai putem crede in zei, toti ne uita, toti ne lasa... asa vom muri...

Ai fost printesa mea, ai fost singurul om pe care l-am respecatat si l-am pretuit, ai fost totul... si nu mi-ai lasat nimic...doar regrete... doar tristete...doar nimic...

Cand toti ti s-au intors impotriva eu am fost alaturi de tine, cand toti te-au uitat eu mi-am aminti de tine, cand nimeni nu te-a mai vrut eu mi-am dat viata pentru a te vedea... dar era prea tarziu, acum e prea tarziu, acum sunt eu uitat, acum sunt eu pierdut, acum ... am fost condamnat la tine...